Septimius Severus

Lucius Septimius Severus, cu numele întreg Lucius Septimius Severus Augustus,^[2] cunoscut în literatura de limbă română drept Septimiu Sever (n. 11 aprilie 146 d.Hr., Leptis Magna, Districtul Al Murgub, Libia – d. 4 februarie 211 d.Hr., Eboracum, Imperiul Roman) a fost împărat roman din 9 aprilie 193 până în 211. Cu el a început accederea la putere a provincialilor având ascendență neromană și dinastia Severilor, al căror eponim este. A fost singurul împărat născut în Provincia Africa.^[3]

Nu confundați cu Septimiu Sever (actor).

Septimius Severus Augustus
Al 21-lea Împărat Roman
Lucius Septimius Severus, bust din alabastru aflat la Muzeul Louvre
Date personale
Nume la naștere	Lucius Septimius Severus (de la naștere la încoronare) Caesar Lucius Septimius Severus Eusebes Pertinax Augustus (ca împărat)
Născut	11 sau 14 aprilie 145 Leptis Magna, Africa (azi Khoms, Libia)
Decedat	4 februarie 211 (65 de ani) Eboracum (azi York, Anglia)
Înmormântat	Castelul Sant'Angelo
Cauza decesului	cauze naturale
Părinți	Publius Septimius Geta Fulvia Pia
Frați și surori	Publius Septimius Geta[*][[Publius Septimius Geta (brother of emperor Septimus Severus (c.143-c.204))|​]] Septimia Octavilla[*][[Septimia Octavilla (sister of emperor Septimius Severus)|​]]
Căsătorit cu	Paccia Marciana (cca. 175 – cca. 186) Iulia Domna
Copii	Septimia Major[*][[Septimia Major (possible daughter of Roman emperor Septimius Severus and Paccia Marciana)|​]] Septimia Minor[*][[Septimia Minor (possible daughter of Roman emperor Septimius Severus and Paccia Marciana)|​]] Caracalla Publius Septimius Geta[1]
Religie	Religia în Roma antică
Ocupație	politician militar împărat
Limbi vorbite	limba latină Limba feniciană limba greacă veche
Apartenență nobiliară
Titluri	August
Familie nobiliară	Dinastia Severilor
Domnie
Domnie	9 aprilie 193 - 4 februarie 211
Predecesor	Didius Iulianus
Succesor	Caracalla și Publius Septimius Geta
Modifică date / text

Biografie

Născut la Leptis Magna (în Provincia Africa), în Tripolitania^[4], pe coasta mediterană a Libiei, într-o familie de cavaleri, cu origini berbere.

Dinspre mama sa, Fulvia Pia, este descendent al unor imigrați din Italia (Fulvii) căsătoriți probabil cu persoane de origine libiană^[5] · ^[6]. Prin tatăl său, Publius Septimius Geta, este descendent al unei familii de origine libico-punică, și de cultură punică^[7] · ^[8] · ^[9] · ^[10], care obținuse cetățenia romană încă din secolul I. Cele două laturi ale familiei se compuneau din notabili, spre exemplu, bunicul său patern era prefect de Leptis Magna, înainte de a fi prim Duumvir, când cetatea a devenit colonie romană, sub Traian.

Urmează studii juridice la Roma, este admis în senat de Marcus Aurelius și cunoaște o strălucită carieră militar-administrativă.

Este guvernator al provinciei Africa (173-174), al Galliei (186-189), proconsul al Siciliei (189-190), consul sufect (190), apoi guvernator al Pannoniei Superior (191-193).

Articol principal: Anul celor cinci împărați

Aureus bătut sub Septimius Severus, în anul 193, la atelierul monetar de la Colonia Augusta Trevorum (azi Trier, în Germania) pentru a celebra Legiunea a XIV-a „Gemina Martia Victrix”, care l-a proclamat împărat; avers: IMP CAE L SEP SE-V PERT AVG,cap laureat, spre dreapta; revers: LEG XIIII GEM M V, în exergă: TR P COS; în centru: acvila legionară

La 9 aprilie 193 este proclamat împărat la Carnuntum de către legiunile de la Dunăre, la vestea asasinării lui Pertinax și a alegerii lui Didius Iulianus. Septimius pătrunde în Italia și, după moartea lui Didius Iulianus, este recunoscut de senatul din Roma (iunie 193). Reușește, în decurs de patru ani, să elimine toți candidații la tron și să instaureze un regim riguros autoritar. Căsătorit în 185 cu siriana Iulia Domna, el pune bazele dinastiei Severilor (193-235), prin ridicarea în 198 și 209 a celor doi fii ai săi, Caracalla și Geta, la rangul de auguști.

În timpul domniei sale, autoritatea imperială este întărită, atribuțiile senatului sunt drastic limitate. Transformă Mesopotamia în provincie romană (197-199); Dacia și Moesia cunosc și ele o remarcabilă înflorire economică și edilitară. În 203 este inaugurat cunoscutul arc de triumf al împăratului. Moare la Eboracum (astăzi York) la 4 februarie 211.

Bibliografie

• Anthony Birley, Septimius Severus-The African Emperor, Routledge, U.S.A., 1999, (ISBN 0-415-16591-1)
• Yann Le Bohec, Cours en Sorbonne de..., décembre 2007.
• Michael Grant, The Roman Emperors, 1985. ISBN 0-7607-0091-5
• Michael Grant, The Severans: The Changed Roman Empire, 1996. ISBN 0-415-12772-6
• A. Daguet-Gagey, Septime Sévère (Paris, 2000)
• Alison Cooley, "Septimius Severus: the Augustan Emperor," in Simon Swain, Stephen Harrison and Jas Elsner (eds), Severan culture (Cambridge, CUP, 2007).
• Yasmine Zahran, "Septimius Severus: Countdown to Death", Jonathan Tubb (ed), Stacey International (London, 2000)
• Johannes Hasebroek, Untersuchungen zur Geschichte des Kaisers Septimius Severus (Cambridge, 1921)