Zaharia Bârsan

Zaharia Bârsan (n. 11 ianuarie 1878, Sânpetru, Brașov, România – d. 13 decembrie 1948, Cluj, România) a fost scriitor, poet, dramaturg și director de teatru român. A fost fondatorul Teatrului Național din Cluj și primul său director.^[1]

Zaharia Bârsan
Date personale
Născut	11 ianuarie 1878 Sânpetru, Brașov, România
Decedat	13 decembrie 1948 (70 de ani) Cluj, România
Cetățenie	România
Ocupație	scriitor poet
Limbi vorbite	limba română
Activitate
Alma mater	Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din București
Modifică date / text

Cea mai importantă lucrare a sa este poemul dramatic în trei acte, în versuri, „Trandafirii roșii” (1915).^[2]

A decedat în 1948 și a fost înmormântat în Cimitirul „Sf. Vineri” din București.^[3]

Operă

Scrieri

• Visuri de noroc, București, 1903;
• Ramuri, Budapesta, 1906;
• Poezii, București, 1907;
• Impresii de teatru din Ardeal, Arad, 1908;
• Nuvele, București, 1909;
• Sirena. Jurământul, Beiuș, 1912;
• Nuvele, București, 1914;
• Se face ziuă, București, 1914;
• Ca mâini va bate ceasul!, București, 1915;
• Trandafirii roșii^[4], București, 1915;
• Furtuna. Cu toții una. Poemul Unirei, Sibiu, 1922;
• Poezii, București, 1924;
• Domnul de rouă, București, 1938;
• Scrieri, ediție îngrijită de Cornel Simionescu și Aurora Pârvu, prefață de Cornel Simionescu, București, 1969.

Traduceri

• Oscar Wilde: Salomeea, București, 1907.