Zaicear

Zaicear (în sârbă: Зајечар (Zaječar), în bulgară: Зайчар (Zaicear), iar în română și: Zăiceari^[8]) este un oraș și o municipalitate situate în districtul Zaicear, în estul Serbiei. Orașul Zaicear este centrul administrativ al districtului. În anul 2002, orașul număra 49.491 de locuitori, iar municipalitatea, al cărei centru este, număra 75.969 de locuitori.

Pentru alte sensuri, vedeți Zaicear (dezambiguizare).

Zaicear[1][sursa nu confirmă]
Зајечар (Zaječar)
—  Oraș  —
Imagine din centrul orașului Zaicear
Drapel Stemă
Zaicear[4][sursa nu confirmă] Zaicear[5][sursa nu confirmă] (Serbia) Poziția geografică
Coordonate: 43°55′N 22°18′E ({{PAGENAME}})43.917; 22.300
Țară	Serbia
District	Zaicear
Guvernare
- Primar	Boško Ničić[*][[Boško Ničić (politician sârb)|​]] (Liberali Srbije[*][[Liberali Srbije (political party)|​]], 2017)
Suprafață
- Total	1,068 km²
Altitudine	134 m.d.m.
Populație
- Total	75.969 locuitori
Fus orar	UTC+1
Cod poștal	19000
Prefix telefonic	019
Localități înfrățite
- Vidin	Bulgaria
- Calafat	România
- Călărași	România
Prezență online
site web oficial GeoNames
Poziția localității Zaicear[6][sursa nu confirmă] Poziția localității Zaicear[7][sursa nu confirmă]
Modifică date / text

Originea numelui orașului

Există două păreri privitoare la originea denumirii orașului Zaicear. Una dintre ele spune că denumirea ar fi de origine turcă. Cea de-a doua părere spune că ar fi de origine românească: sintagma „Zăii cer” [un sacrificiu, o ofrandă], cu alte cuvinte: „Zeii cer”^[9]. Orașul mai este cunoscut în română și sub numele de Zăiceari.^[8]

Istorie

In apropiere este satul Gamzigrad, lângă care sunt ruinele cetății Felix Romuliana din fosta provincie Dacia Ripensis. La Felix Romuliana s-au născut împărații romani Galerius (293–311), Maximinus (305–312) si Licinius (308–324).

Geografie

Zaicear este orașul principal al regiunii Timočka Krajina (în românește: „Frontiera Timocului”).

Localitățile componente ale municipalității Zaječar

Borovac Brusnik Velika Jasikova Veliki Izvor Veliki Jasenovac Vražogrnac Vratarnica Vrbica Gamzigrad Glogovica Gornja Bela Reka

Gradskovo Grlište Grljan Dubočane Zagrađe Zaječar Zvezdan Jelašnica Klenovac Koprivnica Lasovo

Lenovac Leskovac Lubnica Mala Jasikova Mali Izvor Mali Jasenovac Marinovac Metriš Nikoličevo Planinica Prlita

Rgotina Salaš Selačka Tabakovac Trnavac Halovo Čokonjar Šipikovo Šljivar

Demografie

Catedrala ortodoxă din Zaicear

Parc și monument în centrul orașului Zaicear

Orașul Zaicear

Evoluția istorică a populației în oraș

Demografia în Zaicear

An	1948	1953	1961	1971	1981	1991	2002	2011
Populație	11.861	14.489	18.690	27.599	36.958	39.625	39.491[10]	36.830[11]

În 2008, populația orașului Zaječar era estimată la 39.614 locuitori^[12].

Repartiția populației în oraș (2002)

Naționalitate	Număr	%
Sârbi	37.500	94,95
Romi / Țigani	233	0,59
Iugoslavi	219	0,55
Valahi / Români	159	0,40
Muntenegreni	131	0,33
Macedoneni	111	0,28
Bulgari	84	0,21
Croați	80	0,20
Albanezi	34	0,08
Români	19	0,04
Sloveni	18	0,04
Maghiari	17	0,04
Musulmani	16	0,04
Gorani	10	0,02
Bosniaci	8	0,02
Slovaci	5	0,01
Germani	4	0,01
Cehi	3	0,00
Ucraineni	3	0,00
Ruși	2	0,00
Alții[13]

Municipalitatea Zaicear

Repartiția populației în municipalitate (2002)

Nationalitate	Număr	%
Sârbi	75.969	90,75
Valahi / Români	2.981	4,52
Alții[13]

Repartiția populației în localități (2002)

• Localități cu o majoritate a sârbilor: Zaicear, Borovac, Brusnik, Veliki Izvor, Veliki Jasenovac, Vražogrnac, Vratarnica, Vrbica, Gamzigrad, Gornja Bela Reka, Gradskovo, Grlište, Grljan, Zagrađe, Zvezdan, Jelašnica, Klenovac, Koprivnica, Lasovo, Lenovac, Leskovac, Lubnica, Mali Izvor, Marinovac, Metriš, Nikoličevo, Planinica, Prlita, Rgotina, Salaš, Selačka, Tabakovac, Trnavac, Halovo, Čokonjar și Šljivar.
• Localități cu o majoritate a valahilor / românilor: Dubočane, Mala Jasikova și Šipikovo.
• Localități cu o majoritate relativă a sârbilor : Velika Jasikova și Mali Jasenovac.
• Localități cu o majoritate relativă a valahilor / românilor: Glogovica.

Cultură

Imagine din Felix Romuliana

În apropiere de localitatea Zaicear, în satul Gamzigrad, se găsește situl roman Romuliana sau Felix Romuliana, un castru unde a murit și a fost înmormântat împăratul Caius Galerius Valerius Maximianus (născut pe la 250) - decedat în 311. Situl se compune din fortificații, palat în partea de nord-vest a complexului, bazilici, temple, băi calde, complex comemorativ și un tetrapylon. Situl oferă o mărturie unică a tradiției construcției romane marcate de ideologia perioadei celei de-a doua Tetrarhii.

Situl este înscris în lista patrimoniului mondial al Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, UNESCO.

Politica

Alegerile locale din 2004

Repartiția locurilor Adunării Municipale (alegerile locale din 2004)^[14]:

Partid	Locuri
Partidul democrat	12
Partidul radical sârb	9
Coaliția „Pentru Zaječar”	6
Mișcare Forța Serbiei	5
Partidul democrat al Serbiei	4
Partidul Socialist din Serbia	4
Mișcarea sârbă pentru reînnoire	3
G17 Plus	3
Noua Serbie	2
„Preduzetnici za opštinu”	2

Alegerile locale din 2012

În urma alegerilor locale din Serbia care au avut loc în 2012, cele 51 de locuri ale adunării municipale din Zaječar au fost repartizate astfel:^[15]

Partid	Locuri
Regiunile Unite ale Serbiei	21
Victorie pentru o Viață mai bună	14
Să dăm un avânt Zaječarului	5
Alegerea unei vieți mai bune	4
Preokret	3
Partidul Socialist din Serbia - Partidul Pensionarilor Uniți din Serbia - Serbia Unită	3
Altul	1

Personalități

• Galerius (250-311), împărat roman (a murit și a fost înmormântat aici)
• Maximinus Daia (270-313), împărat roman
• Licinius (n. cca 250, la Romuliana, azi Zaječar - d. 325, Thessalonica), împărat roman (308-324)
• Nikola Pašić (1845–1926), diplomat și om politic
• Svetozar Marković (1846–1875), socialist sârb;
• Dragoslav J. Popović (1878 - 1928), medic militar;
• Zoran Radmilović (1933-1985), actor.
• Mirko Cvetković (n. 1950), om politic sârb, Președinte al Guvernului Republicii Serbia (din iulie 2008 până în iulie 2012)

Orașe înfrățite

• Calafat, România
• Vidin, Bulgaria

Consulate

• Consulatul onorific al României

Bibliografie

• România - Hartă administrativă, Stiefel Eurocart: Stiefel Vaamer Eurocart SRL, Oradea, 2002 - Stiefel GmbH Lenting - Stiefel Eurocart Kft Budapest - Stiefel Eurocart s.r.o. Bratislava - Stiefel Verlag Mariazell - Stiefel Verlag AG St. Gallen
• Књига 1, Становништво, национална или етничка припадност, подаци по насељима, Републички завод за статистику, Београд, фебруар 2003, ISBN 86-84433-00-9
• Књига 9, Становништво, упоредни преглед броја становника 1948, 1953, 1961, 1971, 1981, 1991, 2002, подаци по насељима, Републички завод за статистику, Београд, мај 2004, ISBN 86-84433-14-9

Vezi și

• Locuri din Patrimoniul Mondial UNESCO