Metzger

germană

(Deutsch)

Etimologie

Atestat în secolul al XIII-lea; din germană medie de sus metzjære, metzjer, metziger. Probabil în legătură cu latină medie mattiārius („cârnățar”) și macellārius („măcelar”).

Pronunție

• AFI: /ˈmɛʦɡɐ/

Substantiv

Declinarea substantivului der Metzger
m.	Singular	Plural
Nominativ	der Metzger	die Metzger
Acuzativ	den Metzger	die Metzger
Dativ	dem Metzger	den Metzgern
Genitiv	des Metzgers	der Metzger

1. (reg., în vestul, mijlocul și sudul Germaniei, Austria și Elveția, alim.) măcelar

   Wir kaufen unsere Wurst- und Fleischwaren beim Metzger.

Sinonime

• (alim.) (mai ales în nordul și mijlocul Germaniei și Austria) Fleischer, (reg., în Austria) Fleischhauer, (reg., în Austria de est) Fleischhacker, (reg.) Katzoff, Metzler, (reg., în nordul și mijlocul Germaniei) Schlachter/Schlächter

Antonime

• Bäcker

Cuvinte derivate

• Metzgerin

Cuvinte compuse

• Pferdemetzger

Cuvinte apropiate

• Metzgerei
• Metzgerfahrt
• Metzergang, Metzgersgang
• Metzgermeister
• Metzgerpost
• Metzgersprache

Nume propriu

Metzger

1. nume de familie

Referințe

• DWDS
• Wiktionary
• Wiktionary