Walloon

engleză

(English)

Etimologie

Din franceză wallon, care provine din germana veche de sus walah („străin, venetic, vorbitor de limba celtă sau latină”) < proto-germanică *walhaz.

Înrudit cu Welsh și walnut.

Pronunție

• AFI: /wə'luːn/

Adjectiv

Walloon (necomparabil)

1. valon

Cuvinte apropiate

• Wallonia

Vezi și

• Fleming
• Flemish

Substantiv

Walloon, pl. Walloons

1. valon, valonă

Nume propriu

Walloon

1. (lingv.) (limba) valonă

Referințe

• Dictionary.com
• Wiktionary