abbellimento

italiană

(italiano)

Etimologie

Din verbul abbellire („a înfrumuseța”) +‎ -mento.

Pronunție

• AFI: /abbelliˈmento/

Substantiv

abbellimento m., abbellimenti pl.

1. înfrumusețare
2. (spec.) ornament, podoabă, decorațiune
3. (muz.) apogiatură, ornament (melodic)

Sinonime

• 1-2: abbellitura, addobbo, arredo, decorazione, drappeggio, frangia, fregio, fronzolo, guarnizione, infiocchettatura, infiorettamento, miglioramento, motivo ornamentale, ornamento, orpello, paramento

Antonime

• 1-2: deformazione, deturpamento, deturpazione, guasto, imbruttimento, peggioramento

Cuvinte apropiate

• abbellire

Referințe

• Treccani.it
• Wiktionary
• Wikizionario