alarma
From Wiktionary, the free dictionary
Remove ads
română
Etimologie
Din franceză alarmer.
Pronunție
- AFI: /a.larˈma/
Verb
| Conjugarea verbului (se) alarma | |
| Infinitiv | a (se) alarma |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
(mă) alarmez |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să (se) alarmeze |
| Participiu | alarmat |
| Conjugare | I |
- (v.refl. tranz.) a (se) neliniști, a (se) îngrijora.
- (v.tranz.) a pune în stare de alertă, de pregătiri, a da alarma (la apropierea unei primejdii).
Sinonime
Antonime
Cuvinte derivate
Cuvinte apropiate
Traduceri
Traduceri
Etimologie
Din alarmă.
Pronunție
- AFI: /aˈlar.ma/
Substantiv
- forma de singular articulat pentru alarmă.
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Remove ads
Wikiwand - on
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Remove ads