anno

Vezi și : Anno

interlingua

(interlingua)

Etimologie

Din latină annus.

Pronunție

• AFI: /'an.no/

Substantiv

anno, pl. annos

1. an

Cuvinte compuse

• anno nove

Cuvinte apropiate

• annual
• anniversario

Referințe

• Wiktionary

---

italiană

(italiano)

Etimologie

Din latină annus.

Pronunție

• AFI: /'anno/

Substantiv

anno m., anni pl.

1. an

Cuvinte derivate

• annetto

Cuvinte compuse

• anno bisestile
• anno fiscale
• anno lunare
• Anno Santo
• anno solare
• anno tropico

Cuvinte apropiate

• anniversario
• annoso
• annuale
• annuo
• annualmente
• annualità
• annuario
• capodanno

Expresii

• a far la barba si sta bene un giorno, a prender moglie si sta bene un mese, ad ammazzare il maiale si sta bene un anno

Vezi și

• giorno
• mese
• ora
• settimana

Referințe

• Treccani.it
• Wikizionario

---

latină

(Latina)

Etimologie

Din annus.

Pronunție

• AFI: /'an.noː/

Verb

annō (infinitivul prezent annāre, fără perfect activ sau supin)

1. a trăi sau a exista un an

Cuvinte apropiate

• annus

Etimologie

Confer adno.

Verb

1. formă alternativă pentru adno.

Referințe

• Wiktionary

---

napolitană

(Napulitano)

Etimologie

Din latină annus.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

anno m., anne pl.

1. an

Cuvinte compuse

• anno bisestile

Referințe

• Wiktionary

---

suedeză

(svenska)

Etimologie

Împrumutat din latină annō, forma de ablativ pentru annus („an”).

Pronunție

• AFI: /ˈanˌuː/

Adverb

anno (necomparabil)

1. (în mod normal considerat arhaizant sau glumeț) an

   De anlände anno 1678.

Sinonime

• år

Cuvinte apropiate

• annaler
• anno dazumal
• annuitet

Referințe

• SAOB
• Wiktionary
• Wiktionary

---

venețiană

(vèneto)

Variante

• ano

Etimologie

Din latină annus.

Pronunție

• AFI: /'an.no/

Substantiv

anno m., anni pl.

1. an

Cuvinte compuse

• anno bisestile
• anno bisesto
• anno civile
• anno tropico

Referințe

• Wikicionário