approbation

engleză

(English)

Etimologie

Din engleza medie approbacioun, care provine din franceza veche approbacion < latină approbātiō.

Pronunție

• AFI: /æp.ɹəʊ'beɪ.ʃən/, /ˌæp.ɹə'beɪ.ʃən/ (Anglia)
• AFI: /ˌæp.ɹoʊ'beɪ.ʃən/, /ˌæp.ɹə'beɪ.ʃən/ (SUA)

Substantiv

approbation, pl. approbations

1. aprobare, confirmare, sancționare

Sinonime

• approval, concurrence, consent, liking, sanction

Antonime

• disapprobation

Cuvinte apropiate

• approbate
• approbative
• approbatory

Referințe

• Dictionary.com
• Wiktionary

---

franceză

(français)

Etimologie

Din latină approbātiō.

Pronunție

• AFI: /a.pʁɔ.ba.sjɔ̃/

Substantiv

approbation f., approbations pl.

1. aprobare, confirmare, sancționare

Antonime

• improbation

Cuvinte apropiate

• approbateur
• approbatif
• approuver

Referințe

• Wiktionnaire