basma

română

Variante

• băsma

Etimologie

Din turcă basma.

Pronunție

• AFI: /basˈma/

Substantiv

Declinarea substantivului basma
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	basma	basmale
Articulat	basmaua	basmalele
Genitiv-Dativ	basmalei	basmalelor
Vocativ	basma	basmalelor

1. bucată de pânză sau de mătase (colorată), folosită de femei pentru a-și înveli capul, spre a lega și a duce în ea ceva, ca batistă etc.

Cuvinte derivate

• băsmăluță

Expresii

• A scoate (pe cineva) basma curată = a scoate (pe cineva) nevinovat
• A ieși(sau a scăpa) basma curată = a scăpa cu bine dintr-o încurcătură

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online