bean
From Wiktionary, the free dictionary
Remove ads
engleză
(English)
Etimologie
Din engleza medie bene < engleza veche bēan.
Pronunție
- AFI: /biːn/
Substantiv
bean, pl. beans
- fasole
- (spec.) bob
- păstaie, teacă
- (argou) cap; (p. ext.) minte
- (argou, în Anglia) bani
- I haven't got a bean.
Sinonime
Cuvinte derivate
- beanbag
- beanball
- beanstalk
- butterbean
Cuvinte compuse
cuvinte compuse
|
|
Verb
| Conjugarea verbului to bean | |
| Infinitiv | to bean |
| Prezent simplu pers. 3 sg. |
beans |
| Trecut simplu | beaned |
| Participiu trecut | beaned |
| Participiu prezent | beaning |
- (la baseball) a lovi în mod deliberat, cu un proiectil, mai ales în cap.
- The pitcher beaned the batter, rather than letting him hit another home run.
Remove ads
galeză scoțiană
(Gàidhlig)
Etimologie
Etimologie lipsă. (Ajută)
Pronunție
- AFI: /b̊ɛn/
Substantiv
bean f.
irlandeză
(Gaeilge)
Etimologie
Etimologie lipsă. (Ajută)
Pronunție
- AFI: /bʲan/
Substantiv
bean f.
Wikiwand - on
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Remove ads