blatte
From Wiktionary, the free dictionary
Remove ads
franceză
(français)
Etimologie
Din latină blatta.
Pronunție
- AFI: /blat/
Substantiv
blatte f., blattes pl.
Sinonime
italiană
(italiano)
Etimologie
Derivat regresiv din blatta.
Pronunție
- AFI: /'blatte/
Substantiv
blatte
- forma de plural pentru blatta.
suedeză
(svenska)
Etimologie
Origine incertă. Poate din verbul (att) blattra („a pălăvrăgi”) sau cuvântul „gândac” dintr-o limbă latină. Confer franceză blatte sau italiană blatta.
Pronunție
- AFI: /ˈblatːɛ/
Substantiv
| Declinarea substantivului blatte | ||||
| c. | Singular | Plural | ||
| Nehotărât | Hotărât | Nehotărât | Hotărât | |
| Nominativ | blatte | blatten | blattar | blattarna |
| Genitiv | blattes | blattens | blattars | blattarnas |
- (argou, depr., peior.) cuvânt jignitor pentru imigranți, în special oameni din Orient, Africa, America de Sud și Europa de Est
Cuvinte derivate
- blattefiera
- blattefiering
Cuvinte compuse
- husblatte
Referințe
Wikiwand - on
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Remove ads