buf

română

Etimologie

Onomatopee.

Pronunție

• AFI: /buf/

Interjecție

1. cuvânt care imită zgomotul înfundat produs de căderea unui obiect tare, de o lovitură sau de o explozie.

Cuvinte derivate

• bufni

Traduceri

Traduceri

Etimologie

Etimologie necunoscută.

Pronunție

• AFI: /buf/

Substantiv

Declinarea substantivului buf
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	buf	bufe
Articulat	buful	bufele
Genitiv-Dativ	bufului	bufelor
Vocativ	bufule	bufelor

1. numele unei figuri la jocul de arșice.

Traduceri

Traduceri

Etimologie

Din franceză bouffe.

Adjectiv

Declinarea adjectivului buf
	Singular	Plural
Masculin	buf	bufi
Feminin	bufă	bufe
Neutru	buf	bufe

1. (despre comedii) cu un caracter comic exagerat.
2. (despre opere muzicale) care este compus în genul liric ușor.
3. (despre actori sau cântăreți) care s-a specializat în interpretarea unor roluri comice de comedie sau de operă muzicală bufă; (despre roluri) specific comediei sau operei muzicale bufe.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online

---

albaneză

(shqip)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunție

• AFI: /buf/

Substantiv

buf m., bufë pl.

1. (ornit.) bufniță (pasăre)