burlac

română

Etimologie

Din rusă бурлак (burlak), însă Berneker recunoaște că termenul este obscur în rusă. Confer ucraineană бурлак (burlák).

Pronunție

• AFI: /burˈlak/

Substantiv

Declinarea substantivului burlac
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	burlac	burlaci
Articulat	burlacul	burlacii
Genitiv-Dativ	burlacului	burlacilor
Vocativ	burlacule	burlacilor

1. bărbat neînsurat.

Sinonime

• celibatar, holtei, becher

Antonime

• familist, căsătorit

Traduceri

Traduceri

catalană: solter (català) engleză: unmarried (English), single (English), bachelor (English) finlandeză: poikamies, vanhapoika (suomi) franceză: célibataire (français) galiciană: solteiro (galego) germană: Junggeselle (Deutsch)

maghiară: agglegény (magyar) italiană: scapolone (italiano) neerlandeză: vrijgezel (Nederlands) spaniolă: soltero (español) suedeză: ungkarl (svenska)