calibru
From Wiktionary, the free dictionary
Remove ads
română
Etimologie
Din franceză calibre.
Pronunție
- AFI: /kaˈli.bru/
Substantiv
| Declinarea substantivului calibru | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | calibru | calibre |
| Articulat | calibrul | calibrele |
| Genitiv-Dativ | calibrului | calibrelor |
| Vocativ | calibrule | calibrelor |
- diametrul interior al țevii unei guri de foc.
- instrument de precizie cu care se verifică dimensiunile pieselor fabricate.
- (fig.) mărime, proporție, calitate; fel, soi, specie.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Remove ads
Wikiwand - on
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Remove ads