califica

română

Etimologie

Din franceză qualifier < latină qualificare.

Pronunție

• AFI: /ka.li.fi'ka/

Verb

Conjugarea verbului califica
Infinitiv	a califica
Indicativ prezent pers. 1 sg.	calific
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să califice
Participiu	calificat
Conjugare	I

1. (v.refl. tranz.) a dobândi sau a ajuta să dobândească un nivel adecvat de pregătire prin însușirea unor cunoștințe și deprinderi de specialitate (împreună cu recunoașterea oficială a acestei pregătiri).
2. (v.refl.) a obține (în urma rezultatelor favorabile) dreptul de a participa la o etapă superioară într-o competiție sau într-o probă sportivă, culturală etc.
3. (v.tranz.) a atribui unei ființe sau unui lucru o anumită calitate; a caracteriza; a numi.

Cuvinte derivate

• calificabil
• calificare
• calificat
• descalifica
• policalifica
• recalifica

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• calcifia

Referințe

• DEX '98 via DEX online