celui

română

Etimologie

Din maghiară csalni.

Pronunție

• AFI: /ʧe.lu'i/

Verb

Conjugarea verbului (se) celui
Infinitiv	a (se) celui
Indicativ prezent pers. 1 sg.	(mă) celuiesc
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să (se) celuiască
Participiu	celuit
Conjugare	IV

1. (v.tranz. și refl.) (reg.) a (se) înșela, a (se) amăgi.
2. (v.tranz.) a ademeni, a momi.

Cuvinte derivate

• celuială
• celuit
• celuitor

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• culei
• ciule
• lecui

Referințe

• DEX '98 via DEX online