ciuguli
From Wiktionary, the free dictionary
Remove ads
română
Etimologie
Etimologie necunoscută. Probabil derivat din cioc.
Pronunție
- AFI: /ʧju.gu'li/
Verb
| Conjugarea verbului ciuguli | |
| Infinitiv | a ciuguli |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
ciugulesc |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să ciugulească |
| Participiu | ciugulit |
| Conjugare | IV |
- (v.tranz.) (despre păsări) a ciupi de ici și de colo cu ciocul lucruri de mâncare; a mânca apucând hrana cu ciocul.
- (v.tranz.) (fam.; despre oameni) a mânca dintr-un aliment, luând numai câte puțin, de ici și de colo.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Remove ads
Wikiwand - on
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Remove ads