ciurel

română

Etimologie

Din ciur + sufixul -el.

Pronunție

• AFI: /ʧuˈrel/

Substantiv

Declinarea substantivului ciurel
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	ciurel	ciurele
Articulat	ciurelul	ciurelele
Genitiv-Dativ	ciurelului	ciurelelor
Vocativ	ciurelule	ciurelelor

1. diminutiv al lui ciur.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• ceriul
• cierul
• cirule
• c-urile
• licure

Referințe

• DEX '98 via DEX online