clarifica

română

Etimologie

Din latină clarificare. Confer franceză clarifier.

Pronunție

• AFI: /kla.ɾi.ˈfi.ka/

Verb

Conjugarea verbului (se) clarifica
Infinitiv	a (se) clarifica
Indicativ prezent pers. 1 sg.	(mă) clarific
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să (se) clarifice
Participiu	clarificat
Conjugare	I

1. (v.tranz. și refl.) a face să devină sau a deveni (mai) clar, (mai) ușor de înțeles; a (se) lămuri, a (se) desluși.

   S-a clarificat imediat după ce a văzut actele.

Sinonime

• (se) dumeri, (se) edifica, (se) lămuri, rezolva, soluționa

Cuvinte derivate

• clar
• clarificare
• clarificat
• clarificator
• neclarificat

Traduceri

a (se) lămuri

ebraică: להבהיר (le'havhyr) (עברית) engleză: clarify (English) finlandeză: selventää (suomi) franceză: clarifier (français)

italiană: chiarificare (italiano) suedeză: klarlägga (svenska), klargöra (svenska) turcă: aydınlatmak (Türkçe), açıklamak (Türkçe)

Referințe

• DEX online