columba

Vezi și : Columba, columbă

română

Etimologie

Din columbă.

Pronunție

• AFI: /koˈlum.ba/

Substantiv

1. forma de singular articulat pentru columbă.

---

latină

(Latina)

Etimologie

Din greacă antică κόλυμβος (kolumbos, "plonjor, scufundător") < κολυμβάω (kolumbao, "a se scufunda, a plonja, a înnota").

Pronunție

• AFI: /koˈlum.ba/

Substantiv

Declinarea substantivului columba
f.	Singular	Plural
Nominativ	columba	columbae
Genitiv	columbae	columbārum
Dativ	columbae	columbīs
Acuzativ	columbam	columbās
Ablativ	columbā	columbīs
Vocativ	columba	columbae

1. porumbel
2. (fam.) termen de alintare

Cuvinte derivate

• columbārius
• columbīnus
• columbus

Referințe

• Wiktionary

---

retoromană

(rumantsch)

Etimologie

Din latină columba.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

columba f., columbas pl.

1. porumbel

Referințe

• Wiktionary