conductoare

română

Etimologie

Din conductor.

Pronunție

• AFI: /kon.duk'to̯a.re/

Substantiv

Declinarea substantivului conductoare
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	conductoare	conductoare
Articulat	conductoarea	conductoarele
Genitiv-Dativ	conductoarei	conductoarelor
Vocativ	conductoareo	conductoarelor

1. funcționară la calea ferată care controlează biletele călătorilor și supraveghează vagoanele.
2. (rar) șoferiță.
3. supraveghetoare și diriguitoare a unei echipe de lucrători; șefă de echipă.
4. (înv.) călăuză.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online