confrunta
From Wiktionary, the free dictionary
Remove ads
română
Etimologie
Din franceză confronter.
Pronunție
- AFI: /kon.frun'ta/
Verb
| Conjugarea verbului confrunta | |
| Infinitiv | a confrunta |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
confrunt |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să confrunte |
| Participiu | confruntat |
| Conjugare | I |
- (v.tranz.) a pune față în față două sau mai multe persoane pentru a verifica adevărul spuselor lor.
- (v.tranz.) a pune față în față obiecte, opere, fenomene etc., pentru a le verifica sau a le compara.
- (v.refl.) a putea face față unei situații, probleme etc. (deosebit de) dificile.
Cuvinte derivate
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Remove ads
Wikiwand - on
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Remove ads