corija

română

Etimologie

Din franceză corriger.

Pronunție

• AFI: /ko.ri'ʒa/

Verb

Conjugarea verbului (se) corija
Infinitiv	a (se) corija
Indicativ prezent pers. 1 sg.	(mă) corijez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să (se) corijeze
Participiu	corijat
Conjugare	I

1. (v.tranz. și refl.) a (se) corecta, a (se) îndrepta.

Cuvinte derivate

• corijare

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online