cumplit

română

Etimologie

Din verbul a cumpli (învechit „a ucide” < latină).

Pronunție

• AFI: /kumˈplit/

Adjectiv

Declinarea adjectivului cumplit
	Singular	Plural
Masculin	cumplit	cumpliți
Feminin	cumplită	cumplite
Neutru	cumplit	cumplite

1. groaznic, teribil; crud, nemilos, feroce.
2. (fam.; despre mâncăruri și băuturi) foarte bun, gustos.
3. (adverbial; cu valoare de superlativ) tare, mult, extraordinar, strașnic.
4. (înv.) zgârcit.

Traduceri

Traduceri

Etimologie

Din cumpli.

Verb

1. forma de participiu trecut pentru cumpli.

Referințe

• DEX '98 via DEX online