curenta

română

Etimologie

Din curent.

Pronunție

• AFI: /ku.ren'ta/

Verb

Conjugarea verbului curenta
Infinitiv	a curenta
Indicativ prezent pers. 1 sg.	'
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să curenteze
Participiu	curentat
Conjugare	I

1. (v.tranz.) (despre un conductor de electricitate) a provoca cuiva un șoc (mai ușor) prin atingere.
2. (v.refl.) (despre ființe) a atinge un conductor electric suportând un șoc (mai ușor).

Cuvinte derivate

• curentare
• curentat

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• centaur
• centura
• curante
• cărunte
• cârnuțe
• cernuta
• curtean
• centrau

Referințe

• DEX '98 via DEX online