dafini

română

Etimologie

Derivat regresiv din dafin.

Pronunție

• AFI: /ˈda.finʲ/

Substantiv

Declinarea substantivului -
m.pl.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	-	dafini
Articulat	-	dafinii
Genitiv-Dativ	-	dafinilor
Vocativ	'	'

1. (la pl. sau, rar, în sintagma foi de dafin) frunzele acestui arbore cu care se împodobeau în antichitate învingătorii.

Sinonime

• (fig.) glorie, succes

Traduceri

coroană de dafin

armeană: դափնեպսակ (հայերեն) (dap’nepsak) daneză: laurbærkrans (dansk) c. engleză: laurel wreath (English) finlandeză: laakerikruunu (suomi) franceză: laurier (français) m., couronne de laurier (français) f. germană: Lorbeerkranz (Deutsch) m. greacă: δάφνη (Ελληνικά) (dáfni) f., κότινος (Ελληνικά) (kótinos) m. italiană: allori (italiano) pl.

norvegiană: laurbærkrans (norsk) m. neerlandeză: lauweren (Nederlands) pl. poloneză: wieniec laurowy (polski) m. portugheză: coroa de louro (português) f. (Brazilia) rusă: лавровый венок (русский) (lávrovyj v'enók) m., лавры (русский) (lávry) pl. spaniolă: laureles (español) pl., corona de laurel (español) f. suedeză: lagerkrans (svenska) c.

Substantiv

1. forma de plural nearticulat pentru dafin.

Referințe

• DEX online