laurier

From Wiktionary, the free dictionary

Remove ads

franceză

(français)

Etimologie

Din franceza veche lorier < lor. Alternativ din latină laurarius < laurus.

Pronunție

  • AFI: /lɔ.ʁje/
  • AFI: /lo.ʁje/


Substantiv

laurier m., lauriers pl.

  1. laur, dafin
    Chez les anciens, le laurier était consacré à Apollon.
  2. (gastronomie) frunzele laurului, foi de dafin
  3. (fig.) dafini, foi de dafin, glorie, succes

Cuvinte compuse

Cuvinte apropiate

  • lauré
  • lauréat
  • lauréole
  • laurine

Expresii

  • cueillir des lauriers
  • moissonner des lauriers
  • ramasser des lauriers
  • s'endormir sur ses lauriers
  • se reposer sur ses lauriers

Referințe





Remove ads

neerlandeză

(Nederlands)

Etimologie

Probabil din franceză laurier.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
laurier
m. Singular Plural
Substantiv laurier laurieren
Diminutiv ' '
  1. laur, dafin
  2. (gastronomie) frunzele laurului, foi de dafin

Cuvinte derivate

  • laurierkrans

Cuvinte apropiate

  • laurierkers
  • lauweren

Wikiwand - on

Seamless Wikipedia browsing. On steroids.

Remove ads