delphinus

Vezi și : Delphinus

latină

(Latina)

Variante

• delphīn

Etimologie

Din greacă antică δελφίν (delphín), care este o formă mai târzie a lui δελφίς (delphís, „un delfin”). Provine din cuvântul δελφύς (delfýs, „uter”).

Pronunție

• AFI: /delˈpʰiːnu/ (Latină clasică)
• AFI: /delˈpinus/ (Latină ecleziastică)

Substantiv

Declinarea substantivului delphīnus
m.	Singular	Plural
Nominativ	delphīnus	delphīnī
Genitiv	delphīnī	delphīnōrum
Dativ	delphīnō	delphīnīs
Acuzativ	delphīnum	delphīnōs
Ablativ	delphīnō	delphīnīs
Vocativ	delphīne	delphīnī

1. (zool.) delfin
2. (astron.) Delfin
3. (p.ext.) o mobilă luxoasă

Sinonime

• 1: (zool.) delphis

Cuvinte derivate

• Delphinium

Referințe

• Wiktionary