dentiste

română

Etimologie

Din dentistă.

Pronunție

• AFI: /denˈtis.te/

Substantiv

1. forma de plural nearticulat pentru dentistă.

---

franceză

(français)

Etimologie

Din dent („dinte”) + -iste.

Pronunție

• AFI: /dɑ̃.tist/

Substantiv

dentiste m.f., dentistes pl.

1. (stomatol.) dentist, dentistă

Sinonime

• (stomatol.) chirurgien-dentiste

Cuvinte derivate

• dentisterie

Cuvinte apropiate

• dent

Vezi și

• odontologiste
• orthodontiste

Referințe

• CNRTL.fr
• Wiktionary
• Wiktionnaire

---

italiană

(italiano)

Etimologie

Din dentista.

Pronunție

• AFI: /denˈtiste/

Substantiv

1. forma de plural pentru dentista.