descheia

română

Variante

• deschia

Etimologie

Din latină *disclavare < clavare.

Pronunție

• AFI: /des.ke'ja/

Verb

Conjugarea verbului (se) descheia
Infinitiv	a (se) descheia
Indicativ prezent pers. 1 sg.	(mă) deschei
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să (se) descheie
Participiu	descheiat
Conjugare	I

1. (v.tranz.) a scoate un nasture din butonieră, a face să nu mai fie încheiat.

   A-și descheia nasturii; a se descheia la haină.

2. (v.refl.) (despre obiecte compuse din bucăți; p. ext. despre bucățile care alcătuiesc un întreg) a se desface din încheieturi.

Sinonime

• 1: (Ban. și Transilv.) (se) deschiotora, (Mold.) (se) dezbumba

Antonime

• 1: încheia

Cuvinte derivate

• descheiat
• descheiere

Traduceri

a scoate din butonieră

engleză: unfasten (English), unbutton (English), undo (English) estoniană: lahti nööpima (eesti) franceză: déboutonner (français) germană: aufknöpfen (Deutsch) greacă: ξεκουμπώνω (Ελληνικά) (xekoumbóno) italiană: sbottonare (italiano) neerlandeză: losmaken (Nederlands)

poloneză: rozpinać (polski) portugheză: desabotoar (português) rusă: расстёгивать (русский) (rasstjegivat'), расстегнуть (русский) (rasstegnut') spaniolă: desabotonar (español), desabrochar (español) suedeză: knäppa upp (svenska) turcă: düğmelerini çözmek (Türkçe)

Referințe

• DEX online