detectiv

română

Etimologie

Din franceză détective.

Pronunție

• AFI: /de.tek'tiv/

Substantiv

Declinarea substantivului detectiv
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	detectiv	detectivi
Articulat	detectivul	detectivii
Genitiv-Dativ	detectivului	detectivilor
Vocativ	detectivule	detectivilor

1. agent secret aflat în serviciul poliției din unele țări sau în serviciul unei persoane particulare.

Cuvinte derivate

• detectivism
• detectivist

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online