discretion

Vezi și : discrétion

engleză

(English)

Etimologie

Din engleza medie discrecioun, care provine din anglo-normandă < latină discrētiō.

Pronunție

• AFI: /dɪ'skrɛʃ(ə)n/

Substantiv

discretion, (normal nenumărabil; pl. discretions)

1. discreție; (p. ext.) prevedere, prudență, precauție

   Bob showed great discretion despite his knowledge of the affair.

2. (putere de) judecată, înțelepciune

   I leave that to your discretion.

Antonime

• indiscretion

Cuvinte derivate

• discretionary

Cuvinte apropiate

• discreet
• discreetly

Expresii

• discretion is the better part of valour

Referințe

• Dictionary.com
• Wiktionary