elma

Vezi și : Elma

turcă

(Türkçe)

Etimologie

Din turca veche almıla < proto-turcică.

Pronunție

• AFI: /ɛlmɑ/

Substantiv

elma, pl. elmalar

1. (bot.) măr
2. (fruct) măr

Cuvinte compuse

• elma suyu

Expresii

• elmayı soy da ye, armudu say da ye
• elmayı çayıra, armudu bayıra
• hatır alma bir elma
• yarım elma, gönül alma

Referințe

• Wiktionary