entourer

From Wiktionary, the free dictionary

Remove ads

franceză

(français)

Etimologie

Compus din entour + sufixul -er.

Pronunție

  • AFI: /ɑ̃.tu.ʁe/


Verb

  1. a înconjura, a antura

s'entourer

  1. a se antura, a se înconjura

Cuvinte derivate

  • entourage

Wikiwand - on

Seamless Wikipedia browsing. On steroids.

Remove ads