esclave

Vezi și : esclavé

franceză

(français)

Etimologie

Din latină medie sclavus („sclav”) < latină târzie Sclavus („slav”). Este dublet al lui slave.

Înrudit cu catalană esclau, italiană schiavo, stiavo, portugheză escravo, română șcheau, șchiau, sclav și spaniolă esclavo.

Pronunție

• AFI: /ɛs.klav/
•  Audio^fișier

Substantiv

esclave m.f., esclaves pl.

1. (astăzi, mai ales ist.) sclav, sclavă
2. (fig.) sclav, sclavă

Sinonime

• 1: captif, serf, serve, serviteur

Antonime

• 1: maître, homme libre

Cuvinte derivate

• esclavage
• esclavager
• esclavagisme
• esclavagiste

Cuvinte compuse

• esclave énergétique

Cuvinte apropiate

• slave

Hiponime

• andrapodon
• hiérodule
• ilote
• odalisque

Adjectiv

Declinarea adjectivului esclave
	Singular	Plural
Masculin	esclave	esclaves
Feminin	esclave	esclaves

1. (și fig.) de sclav

   Avoir une âme esclave.

   On est esclave auprès de ce maître-là.

Sinonime

• servile, soumis

Antonime

• franc, libre

Referințe

• CNRTL.fr
• Wiktionary
• Wiktionnaire