fence

engleză

(English)

Etimologie

Din engleză medie fens < din defens („apărare”) prin afereză.

Pronunție

• AFI: /fɛns/

Substantiv

fence, pl. fences

1. (constr.) gard; (p.ext.) îngrăditură

   Tom built a fence around his garden.

2. (fam.) persoană care face tranzacții cu lucruri furate

   The burglar took the stolen items to a fence.

3. (fam.) loc în care se fac tranzacții cu lucruri furate
4. (ret.) arta de a dezbate
5. (sport) scrimă
6. (tehn.) riglă de ghidare
7. (fig.) obstacol

Sinonime

• 5: (sport) fencing
• 7: barrier

Cuvinte derivate

• fenceless
• fencepost
• fencible
• fencing

Cuvinte compuse

• catch fence
• electric fence
• picket fence

Cuvinte apropiate

• defence

Expresii

• good fences make good neighbors
• mend one's fences
• on the fence

Vezi și

• wire

Verb

Conjugarea verbului to fence
Infinitiv	to fence
Prezent simplu pers. 3 sg.	fences
Trecut simplu	fenced
Participiu trecut	fenced
Participiu prezent	fencing

1. (constr.) a îngrădi, a înconjura (cu un gard), a împrejmui

   He fenced his yard to protect his chickens.

2. a apăra, a proteja
3. (fam.) a vinde bunuri furate
4. (sport) a face scrimă, a scrima
5. (sport) a sări un gard
6. (ret.) a duela

   They've been fencing over the same subject for decades.

Sinonime

• 1: enclose
• 2: defend, guard
• 3: pawn

Referințe

• Dictionary.com
• Wiktionary