fenicul
From Wiktionary, the free dictionary
Remove ads
română
Etimologie
Din latină Foeniculum (vulgare); numele științific al plantei.
Pronunție
- AFI: /fe'ni.kul/
Substantiv
| Declinarea substantivului fenicul | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | fenicul | feniculi |
| Articulat | feniculul | feniculii |
| Genitiv-Dativ | feniculului | feniculilor |
| Vocativ | - | - |
- (bot.) (Foeniculum vulgare) plantă erbacee înaltă, cu frunze penate, cu flori mici, galbene, ale cărei semințe conțin un ulei eteric folosit în alimentație și farmacie.
Sinonime
- (bot.) molură
Cuvinte compuse
- fenicul de Florența
Paronime
Vezi și
- chimen dulce
Traduceri
plantă; legumă; condiment
|
|
Referințe
Remove ads
Wikiwand - on
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Remove ads