fonoll

Variante

(înv.) fenoll, fonoi

Etimologie

Din forma veche fenoll, care provine din occitană veche (astăzi fenolh) < latină populară *fenuclum, din fēnuculum prin sincopă. Inevitabil din latină fēniculum, diminutiv al lui fēnum („plantă medicinală”).

Înrudit cu franceză fenouil și spaniolă hinojo.

Pronunție

(occidental) AFI: /foˈnoʎ/
(central) AFI: /fuˈnoʎ/
(oriental) AFI: /foˈnoʎ/

Substantiv

fonoll m., fonolls pl.

(bot.) fenicul, molură
(p.ext.) semințele acestei plante

Cuvinte compuse

fonoll d'aigua
fonoll d'ovella
fonoll de bou
fonoll de la reina
fonoll de prat
fonoll dolç
fonoll grec
fonoll marí
fonoll pudent

Cuvinte apropiate

fenc