fiocco

Vezi și : fioccò

italiană

(italiano)

Etimologie

Din latină floccus.

Pronunție

• AFI: /'fjɔkko/

Substantiv

fiocco m., fiocchi pl.

1. bandă, fâșie; rozetă, nod
2. fulg, floc
3. fulg de nea, fulg de zăpadă
4. (despre mâncare) fulg
5. (nav.) foc

Sinonime

• 3: fiocco di neve

Cuvinte derivate

• fioccare

Cuvinte compuse

• fiocchi di avena
• fiocchi di mais, fiocchi di granturco

Referințe

• Treccani.it

Etimologie

Derivat regresiv din fioccare.

Verb

1. forma de persoana a I-a singular la prezent indicativ pentru fioccare.