fiorone

italiană

(italiano)

Etimologie

Forma augmentativă lui fiore.

Pronunție

• AFI: /ˈfjorone/

Substantiv

fiorone m., fioroni pl.

1. smochină timpurie
2. (arhit.) fleuron

Cuvinte apropiate

• fiore
• fioronato

Referințe

• Treccani.it