freca

Vezi și : frecă

română

Etimologie

Din latină frĭcāre.

Pronunție

• AFI: /freˈka/

Verb

Conjugarea verbului freca
Infinitiv	a freca
Indicativ prezent pers. 1 sg.	frec
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să frece
Participiu	frecat
Conjugare	I

1. (v.tranz.) a mișca forțat un corp pe suprafața altui corp cu care este în contact.
2. a amesteca îndelung un aliment apăsând cu putere, pentru a obține o masă omogenă și pufoasă.
3. a șterge un obiect apăsând în toate direcțiile cu un corp aspru sau moale pentru a-i îndepărta murdăria sau pentru a-l face să strălucească; a lustrui, a curăța.
4. a fricționa.
5. (fig.) (fam.) a bate.
6. a fi prea exigent, a obliga pe cineva la eforturi prea mari; a examina riguros.

Sinonime

• 2: făcălui
• 4: fricționa

Cuvinte derivate

cuvinte derivate

frecare frecat frecătură frecăței frichineală frichini

frecuci frecuș fricționa fricționare fricțiune

Expresii

• A freca (cuiva) ridichea = a mustra pe cineva; a bate

Traduceri

a mișca forțat un corp pe suprafața altui corp

afrikaans: vryf (Afrikaans) arabă: حك (ħákka) (العربية) bască: perekatu (euskara) catalană: fregar (català) cehă: třít (čeština) chineză: 擦 (cā) (中文) coreeană: 비비다 (bibida) (한국어) daneză: gnide (dansk) engleză: rub (English) esperanto: froti (Esperanto) estoniană: hõõruma (eesti) faroeză: gníggja (føroyskt) finlandeză: hangata (suomi) franceză: frotter (français) germană: reiben (Deutsch), frottieren (Deutsch)

italiană: fregare (italiano) japoneză: こする (kosuru) (日本語) latină: fricare (Latina) lituaniană: trinti (lietuvių) maghiară: dörzsöl (magyar) neerlandeză: wrijven (Nederlands) occitană: frecar (occitan) papamiento: frega (Papiamentu) portugheză: friccionar (português), esfregar (português) rusă: тереть (terét’) (русский) slovenă: treti (slovenščina) spaniolă: frotar (español) suedeză: gnida (svenska), stryka (svenska) turcă: ovmak (Türkçe), ovalamak (Türkçe)

Etimologie

Din freca.

Verb

1. forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru freca.

Referințe

• DEX online