fulgui

română

Etimologie

Din fulg + sufixul -ui.

Pronunție

• AFI: /ful.gu'i/

Verb

Conjugarea verbului fulgui
Infinitiv	a fulgui
Indicativ prezent pers. 1 sg.	'
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să fulguiască
Participiu	fulguit
Conjugare	IV

1. (v.intranz.) a ninge cu fulgi rari.

Cuvinte derivate

• fulguială
• fulguire
• fulguit

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online