glouton

franceză

(français)

Etimologie

Din latină gluto sau glutto < glutus sau gluttus.

Pronunție

• AFI: /ɡlu.tɔ̃/

Adjectiv

Declinarea adjectivului glouton
	Singular	Plural
Masculin	glouton	gloutons
Feminin	gloutonne	gloutonnes

1. lacom, mâncăcios, vorace

   Le loup est un animal glouton.

2. (fig.) avid, neîndestulat, nesătul, nesăturat, nesățios

Sinonime

• 1: goinfre, goulu, gourmand, vorace, va-de-la-gueule, (fam.) morfal
• 2: avide

Cuvinte derivate

• gloutonnement
• gloutonnerie

Substantiv

glouton m., gloutons pl.

1. om sau animal lacom, mâncăcios

   Ce glouton se jette sur son assiette.

Sinonime

• (fam.) bâfreur, (înv.) glout, (fam.) goinfre, gourmand, (fam.) morfal, vorace

Substantiv

glouton m., gloutons pl.

1. (zool.) gluton

   Le glouton est un animal solitaire.

Sinonime

• (America de Nord) carcajou, gourmand

Vezi și

• mustélidé

Referințe

• Wiktionary
• Wiktionnaire