harmony

engleză

(English)

Etimologie

Din engleza medie armonye, care provine din franceza veche harmonie sau armonie < latină harmonia. Provine din greacă antică ἁρμονία (harmonía).

Pronunție

• AFI: /'hɑːməni/
• AFI: /'hɑrməni/ (SUA)

Substantiv

harmony, pl. harmonies

1. armonie, acord, concordanță

   We can all live in perfect harmony.

2. (muz.) armonie

Sinonime

• 1: accord, agreement

Cuvinte apropiate

• harmonic
• harmonics
• harmonious
• harmonise

Expresii

• harmony of the spheres

Referințe

• Dictionary.com
• Wiktionary