harpon
From Wiktionary, the free dictionary
Remove ads
română
Etimologie
Din franceză harpon.
Pronunție
- AFI: /har'pon/
Substantiv
| Declinarea substantivului harpon | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | harpon | harpoane |
| Articulat | harponul | harpoanele |
| Genitiv-Dativ | harponului | harpoanelor |
| Vocativ | harponule | harpoanelor |
- unealtă în formă de lance, constituită dintr-o bară metalică sau de lemn și un vârf metalic în formă de săgeată, prinsă cu o frânghie lungă și groasă și întrebuințată la vânarea balenelor, a rechinilor etc.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Remove ads
Wikiwand - on
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Remove ads