hiberna

română

Etimologie

Din franceză hiberner < latină hibernare.

Pronunție

• AFI: /hi.berˈna/

Verb

Conjugarea verbului hiberna
Infinitiv	a hiberna
Indicativ prezent pers. 1 sg.	hibernez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să hiberneze
Participiu	hibernat
Conjugare	I

1. (v.intranz.) (despre unele animale; adesea fig.) a petrece iarna în hibernare.

Cuvinte derivate

• hibernare

Traduceri

Traduceri

Etimologie

Din hiberna.

Verb

1. forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru hiberna.

Anagrame

• branhie

Referințe

• DEX '98 via DEX online