hoar

engleză

(English)

Etimologie

Din engleza medie hore, care provine din engleza veche hār < proto-germanică *hairaz ("gri").

Înrudit cu germană hehr și latină caerulus, caeruleus.

Pronunție

• AFI: /hɔr/
• AFI: /hoʊr/

Substantiv

hoar, pl. hoars

1. (met.) brumă, promoroacă, chiciură
2. cenușiu-albicios, gri-albicios

   culoarea cenușie-albicioasă:

3. (fig.) bătrânețe, căruntețe

Sinonime

• 1: oarfrost, rime
• 3: antiquity, hoariness

Cuvinte derivate

• hoarfrost
• hoary
• hoared

Cuvinte apropiate

• haar
• horehound

Vezi și

• frost
• ice

Adjectiv

hoar (necomparabil)

1. cenușiu-albicios, gri-albicios
2. (poetic) cărunt, încărunțit
3. (ieșit din uz) mucegăit, muced, mucezit

Sinonime

• 3: mouldy, musty, stale

Verb

Conjugarea verbului to hoar
Infinitiv	to hoar
Prezent simplu pers. 3 sg.	hoars
Trecut simplu	hoared
Participiu trecut	hoared
Participiu prezent	hoaring

1. (ieșit din uz) a mucegăi, a mucezi

Sinonime

• mould

Anagrame

• haor
• hora

Referințe

• Dictionary.com
• Wiktionary