imigra

română

Etimologie

Din franceză immigrer < latină immigrare.

Pronunție

• AFI: /i.mi'gra/

Verb

Conjugarea verbului imigra
Infinitiv	a imigra
Indicativ prezent pers. 1 sg.	imigrez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să imigreze
Participiu	imigrat
Conjugare	I

1. (v.intranz.) a veni într-o țară străină pentru a se stabili aici.

Cuvinte derivate

• imigrare

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• grimai
• irigam
• migrai

Referințe

• DEX '98 via DEX online