intenta

română

Etimologie

Din franceză intenter.

Pronunție

• AFI: /in.ten'ta/

Verb

Conjugarea verbului intenta
Infinitiv	a intenta
Indicativ prezent pers. 1 sg.	intentez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să intenteze
Participiu	intentat
Conjugare	I

1. (v.tranz.) a introduce, a porni o acțiune (juridică).

Cuvinte derivate

• intentare

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online